Lovitură dură pentru aleșii incompatibili: mandatul ar urma să înceteze automat după decizia definitivă
Noua Lege a integrității pregătește una dintre cele mai severe modificări aplicate în ultimii ani demnitarilor și funcționarilor publici. Persoanele declarate definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese nu ar mai putea continua liniștite în funcție, ca și când hotărârea definitivă ar fi doar o simplă formalitate.
Potrivit formei legislative validate parțial de Curtea Constituțională, persoanelor care au deja o constatare definitivă și se află încă în perioada de interdicție de trei ani le-ar înceta de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii.
În cazul celor declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese după intrarea în vigoare a noilor prevederi, mandatul sau funcția ar înceta chiar de la data la care raportul ANI ori hotărârea instanței rămâne definitivă. Prevederea apare în forma adoptată de Parlament și analizată de CCR.
Nu acuzația, ci verdictul definitiv produce consecințe
Legea nu se referă la simple acuzații, suspiciuni politice sau dosare aflate încă pe rol. Sancțiunea ar interveni numai după o constatare definitivă, fie prin necontestarea raportului Agenției Naționale de Integritate, fie printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Dreptul la apărare și contestarea raportului ANI rămân esențiale. Dar, odată ce verdictul a devenit definitiv, funcția publică nu mai poate servi drept scut. Integritatea fără consecințe reale riscă să rămână doar un cuvânt folosit în campaniile electorale.
Până acum, unele persoane declarate în conflict de interese au rămas în funcții și au primit doar sancțiuni financiare. ANI arată că, pentru cazurile monitorizate, măsurile au constat în principal în diminuarea salariului sau indemnizației cu 5%–20%, pentru perioade cuprinse între una și șase luni.
ANI monitorizează 122 de cazuri
Conform datelor oficiale publicate de Agenția Națională de Integritate, instituția monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de trei ani. Dintre acestea, 47 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese.
ANI precizează că:
- 75% dintre cele 122 de cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective;
- 22 de persoane declarate în conflict de interese într-o funcție electivă continuă să ocupe o asemenea funcție;
- alte 22 de persoane declarate în conflict de interese într-o funcție publică ocupă în continuare o funcție publică;
- pentru nouă persoane nu au fost dispuse măsuri sau acestea au fost anulate de instanțe.
Aceste cifre nu înseamnă automat că toate cele 122 de persoane își vor pierde funcțiile. Aplicarea concretă va depinde de situația juridică individuală și de forma finală în care legea va intra în vigoare.
CCR a menținut sancțiunea pierderii mandatului
Prin Decizia nr. 883 din 17 august 2026, Curtea Constituțională a considerat constituțională prevederea privind încetarea funcției sau mandatului inclusiv pentru persoanele care au deja constatări definitive, dar se află încă în perioada de interdicție.
Judecătorii care au format majoritatea au apreciat că regula nu sancționează din nou fapta trecută, ci produce efecte asupra unei situații juridice care continuă în prezent. Au existat însă și opinii separate, potrivit cărora măsura ridică probleme privind aplicarea retroactivă a legii.
Legea nu se aplică încă
Camera Deputaților a adoptat din nou proiectul pe 24 august, după corectarea prevederilor declarate neconstituționale. Senatul este Camera decizională, însă ședința comisiilor programată pentru 25 august a fost amânată pentru 26 august, ora 10:00, conform programului oficial al Senatului.
Prin urmare, la această dată, pierderea mandatelor nu se produce automat. Legea trebuie mai întâi adoptată în forma finală de Senat, promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.
Dacă procedura va fi finalizată, mesajul transmis administrației va fi unul fără echivoc: o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese nu va mai putea fi tratată ca o simplă tăiere temporară din indemnizație. Funcția publică presupune putere, dar trebuie să presupună și răspundere.
