Blocada din Hormuz aprinde un nou semnal de alarmă: cât de aproape este România de un nou șoc al carburanților și al scumpirilor

Tensiunea din Strâmtoarea Hormuz a intrat într-o fază periculoasă de așteptare, după ce SUA au început blocada asupra porturilor și navelor iraniene, iar piețele urmăresc cu teamă dacă actualul armistițiu fragil va rezista sau dacă lumea intră într-un nou episod de panică energetică. Euronews scrie că blocada americană a început cu 15 nave de război, fără confruntări militare raportate în primele ore, dar cu trafic maritim foarte redus și cu semnale contradictorii venite dinspre Washington, Teheran și Beijing.

Miza este uriașă fiindcă Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante puncte de trecere pentru energia lumii. Administrația americană pentru informații în energie arată că prin Hormuz au trecut în 2024 circa 20 de milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 20% din consumul global de lichide petroliere, iar Agenția Internațională pentru Energie spune că în 2025 prin această rută a tranzitat aproximativ un sfert din comerțul maritim mondial cu petrol și aproape 20% din comerțul global cu LNG.

De aici vine și îngrijorarea reală: chiar dacă blocada americană vizează în mod direct traficul către și dinspre porturile iraniene, nu toate fluxurile energetice din Golf s-au normalizat, iar Reuters arată că transportul prin Hormuz rămâne perturbat și că agențiile internaționale avertizează deja asupra unei lovituri majore pentru piața petrolului dacă situația continuă. În paralel, Euronews notează că prețul Brent rămânea aproape de 98 de dolari pe baril marți dimineață, după ce în ultimele zile petrolul a trecut din nou de pragul psihologic de 100 de dolari.

Pentru România, efectul cel mai probabil în viitorul apropiat nu este o lipsă fizică imediată de carburant, ci un val de presiune pe prețuri. Nu pot confirma, din sursele oficiale verificate acum, că România este expusă direct unei penurii rapide de petrol din Golf. Din contră, IEA arată că doar aproximativ 4% din fluxurile de țiței care trec prin Hormuz ajung în Europa, iar circa 7% din intrările de LNG ale Europei depind de această rută, ceea ce înseamnă că Europa este mai puțin dependentă direct decât Asia. În plus, România are încă producție internă relevantă: Consiliul UE o plasează între primii producători de țiței din Uniune în 2024, iar Eurostat arată că gazele naturale reprezentau 36% din producția energetică a României, iar țițeiul 13%.

Asta nu înseamnă însă că România ar fi protejată complet. Petrolul se formează pe o piață globală, iar dacă tensiunea din Hormuz ține sus cotațiile, efectul ajunge și la noi prin pompă, transport, logistică și costurile bunurilor de bază. Reuters a relatat chiar azi că Comisia Europeană pregătește spațiu pentru ajutoare suplimentare din cauza scumpirii carburanților și îngrășămintelor, iar un oficial al BCE a spus că actuala criză din Orientul Mijlociu poate ridica inflația în Europa în acest an.

Pe termen scurt, impactul probabil pentru România ar putea arăta așa: carburanți mai volatili, costuri mai mari pentru firmele de transport, presiune pe agricultura dependentă de combustibili și fertilizanți, dar și noi tensiuni inflaționiste în lanțul de aprovizionare. Aceasta este o interpretare bazată pe legătura dintre prețul petrolului, costurile logistice și avertismentele deja formulate la nivel european și internațional.

Din aceeași analiză rezultă și o concluzie importantă: România pare mai bine poziționată decât statele europene foarte dependente de importuri, dar nu suficient de bine încât să ignore criza. Faptul că avem producție internă de gaz și țiței reduce o parte din risc, însă nu elimină expunerea la scumpirile internaționale și la efectul de domino asupra economiei.

În acest moment, întrebarea nu mai este doar ce se întâmplă în Golf, ci cât de repede se va simți unda de șoc și în buzunarul românilor. Dacă blocada se prelungește, dacă armistițiul cedează sau dacă traficul energetic rămâne blocat, presiunea pe carburanți și pe prețurile din economie ar putea deveni tot mai greu de ignorat. Aceasta este o inferență susținută de importanța Hormuz pentru piața globală și de avertismentele IEA, BCE și Comisiei Europene privind efectele economice ale crizei.

Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile române?
Ar trebui să pregătească măsuri pentru carburanți, transport și agricultură încă de acum sau să aștepte să vadă dacă tensiunea din Hormuz se stinge?
Credeți că România este suficient de pregătită pentru un nou șoc energetic?