Prosperitatea dă pe dinafară… din coș
Duminică am fost puțin la cumpărături și, ca de fiecare dată, am intrat în supermarket să luăm strictul necesar, nimic extravagant, nimic de fițe, fără carne scumpă, fără detergenți, fără baxuri de băuturi sau alte lucruri care să-ți dea impresia că ai plecat să aprovizionezi un restaurant. Am umplut un coș din acela mic, de copii, iar la casă surpriză: 250 de lei. M-am uitat la bon, m-am uitat în coș și am început să caut aurul, că altfel nu-mi explicam suma. Partea cea mai frumoasă este că multe produse erau și „la promoție”, ceea ce înseamnă probabil că fără promoție trebuia să vin cu extras de cont, girant și adeverință de venit. Cantitățile parcă sunt tot mai mici, ambalajele mai subțiri, produsele mai timide, dar prețurile au prins curaj și cresc frumos, sănătos, românește.
Și atunci am înțeles că toate reformele sunt, de fapt, pentru binele omului de rând. Ne plângeam că există prea multă obezitate? S-a rezolvat! Nu mai trebuie sală, dietetician sau numărat calorii, te duci de două ori pe săptămână la supermarket și slăbești direct din portofel, iar după câteva luni, dacă mai continui așa, slăbești și tu. Trebuie să fim recunoscători că cineva se gândește la sănătatea noastră: porțiile mai mici, prețurile mai mari, frigiderul mai aerisit și omul mai suplu. Practic, statul social modern nu te mai întreabă câte calorii consumi, ci câți bani mai ai pe card.
La carburant lucrurile sunt și mai rafinate, acolo deja vorbim despre produse premium. Benzina și motorina au ajuns să fie tratate ca parfumurile fine: pui puțin, cu grijă, numai la ocazii speciale și speri să țină cât mai mult. Era o glumă: „Iubito, azi te scot într-un loc scump!” — „Unde?” — „La benzinărie.” Acum nu mai e glumă, e program de weekend. Dacă mai faci și plinul, deja trebuie să pui poza pe Facebook și să scrii „ne-am răsfățat puțin”. Două cafele de la benzinărie și rezervorul plin? Vacanță all-inclusive.
Apoi începe școala și aflăm, cu mare liniște sufletească, că învățământul este gratuit. Gratuit, desigur, dacă nu socotești ghiozdanul, caietele, rechizitele, hainele, încălțămintea, auxiliarele, transportul și celelalte mărunțișuri care, puse cap la cap, te fac să te întrebi dacă nu era mai simplu să înscrii copilul direct la Oxford și să negociezi plata în rate. Dar să nu fim negativiști, pentru că vine și iarna. Winter is coming, iar odată cu ea vin musafirii tradiționali: factura la curent, încălzirea și celelalte hârtii care îți încălzesc instantaneu atmosfera în casă, chiar dacă caloriferul este oprit. Vom sta frumos în familie, adunați în jurul facturilor, pentru că focul de tabără s-ar putea să coste prea mult.
Una peste alta, prosperitatea merge înainte: coșul e tot mai gol, bonul tot mai lung, rezervorul tot mai valoros, iar salariul face performanță olimpică la proba de dispariție. Așa că n-avem motive de panică, trebuie doar să ne adaptăm: mai puțină mâncare, mai puține drumuri, mai puțină căldură și, în ritmul ăsta, în curând nici nu vom mai avea nevoie de reforme, pentru că n-o să mai rămână mare lucru de reformat. Voi cum o mai duceți? Mai aveți rezerve prin conturi sau ați trecut deja la fondul strategic din cutiile de pantofi? 😄
