CSM atacă dur noua lege a salarizării: „Va submina definitiv funcționarea justiției”

Consiliul Superior al Magistraturii critică proiectul noii legi a salarizării și susține că veniturile magistraților ar fi afectate grav. Ministerul Muncii spune însă că reforma urmărește reducerea dezechilibrelor și că salariile aflate în plată nu vor fi reduse efectiv.

Noua lege a salarizării a deschis un front tensionat între Guvern și sistemul judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii acuză că proiectul privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ar afecta grav veniturile magistraților și ar pune presiune directă pe funcționarea justiției. CSM susține, într-un comunicat oficial din 26 mai 2026, că prevederile proiectului „vor submina definitiv funcționarea justiției”.

Potrivit CSM, problema nu este doar una de bani, ci una care ține de poziția constituțională a puterii judecătorești. Consiliul afirmă că proiectul ar afecta drepturile salariale ale magistraților și ar submina poziția puterii judecătorești ca putere separată în stat, nu doar independența financiară a acesteia.

CSM critică și modul în care Executivul ar fi fundamentat proiectul, susținând că acesta pornește de la o apreciere a Guvernului asupra unor hotărâri judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților. În opinia Consiliului, o asemenea abordare ar încălca independența justiției și forța obligatorie a hotărârilor definitive.

Una dintre cele mai dure acuzații vizează nivelul veniturilor. CSM susține că proiectul conține „soluții normative absurde” și că ar diminua semnificativ veniturile magistraților, plasându-le sub un nivel considerat corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Consiliul critică și introducerea unei „diferențe salariale tranzitorii”, pe care o consideră ambiguă și lipsită de previzibilitate.

O altă problemă semnalată de CSM este legată de promovări și vechime. Consiliul susține că, în cazul promovării la o instanță sau la un parchet de nivel superior, consecința ar putea fi scăderea drepturilor salariale. Aceeași situație ar putea apărea, potrivit CSM, și atunci când personalul trece într-o treaptă superioară de vechime.

În comunicatul său, CSM avertizează că adoptarea proiectului în forma actuală ar putea destabiliza resursa umană din sistemul judiciar. Instituția vorbește despre riscul unor plecări masive din sistem, într-un context în care volumul de activitate este deja ridicat, iar deficitul de judecători și procurori este prezentat ca fiind o problemă majoră.

Parchetul General s-a alăturat criticilor. Potrivit HotNews, instituția condusă de procurorul general Cristina Chiriac a anunțat că se raliază poziției CSM și că vor fi analizate demersuri legale pentru apărarea statutului procurorilor. Parchetul cere și consultarea ordonatorilor de credite din sistemul judiciar în dezbaterile privind proiectul.

De cealaltă parte, Ministerul Muncii susține că reforma are ca scop reducerea discrepanțelor salariale dintre funcții comparabile și limitarea situațiilor în care veniturile sunt influențate masiv de sporuri sau de reglementări specifice fiecărei instituții. Noua grilă ar urma să se bazeze pe 12 grade salariale și pe coeficienți raportați la o valoare de referință folosită în reforma pentru anul 2027.

Potrivit simulărilor prezentate de Digi24, pentru un judecător de judecătorie cu vechime între 5 și 10 ani, salariul de bază median ar crește de la 15.448 lei în 2026 la 15.949 lei în 2027. În schimb, venitul brut lunar median ar scădea de la 22.307 lei la 20.928 lei. Calculul diferenței este: 22.307 – 20.928 = 1.379 lei, iar 1.379 / 22.307 = aproximativ 6,18%, adică o scădere de circa 6%.

Și grefierii ar putea fi afectați de reducerea sporurilor. Pentru grefierii cu vechime între 15 și 20 de ani, salariul de bază median ar crește de la 8.189 lei la 8.815 lei, dar venitul brut lunar median ar scădea de la 13.388 lei la 10.976 lei. Calculul diferenței este: 13.388 – 10.976 = 2.412 lei, iar 2.412 / 13.388 = aproximativ 18%, conform datelor prezentate în analiza Digi24.

Ministerul Muncii susține însă că salariile aflate deja în plată nu vor fi reduse efectiv, proiectul introducând o „diferență salarială tranzitorie” care ar compensa eventualele scăderi până cel târziu la 31 decembrie 2031, pentru persoanele care rămân pe aceeași funcție și în aceleași condiții. Aceasta este exact una dintre prevederile criticate de sistemul judiciar, care o consideră temporară și insuficient de clară.

Miza reformei depășește conflictul punctual dintre Guvern și magistrați. Noua lege a salarizării ar urma să reașeze întreg sistemul bugetar, să reducă ponderea sporurilor și să uniformizeze veniturile pentru funcții comparabile. Documentele reformei arată că aproximativ 55% dintre sporurile existente ar urma să fie eliminate, iar cele rămase ar fi limitate la situații speciale.

Pentru moment, proiectul nu trebuie prezentat ca lege definitiv aplicată, ci ca un proiect aflat în dezbatere, contestat puternic de CSM și Parchetul General. Disputa rămâne una sensibilă: Guvernul vorbește despre echilibrare bugetară și reducerea discrepanțelor, în timp ce sistemul judiciar avertizează că forma actuală a proiectului poate afecta independența justiției și poate produce plecări din sistem.